Cum reacționăm la momentele NU ?

emotii

Când trăim un moment dificil sau, pur și simplu, o zi de tip „NU” în care nu ne simțim la maximum, deseori suntem efectiv asaltați de sfaturi practice despre ce ar trebui să facem ca să ne întoarcem veseli, optimiști și plini de energie. Sunt sfaturi pe care ni le dau alții sau noi înșine (plini de sentimente de vinovăție). Eh, chiar asa…. trăim în era afirmațiilor pozitive și ar trebui să fim toți, mereu, oricând, oriunde și în orice situație cu zâmbetul pe buze.

Foarte des sunt întrebată „Da’…. tu ești mereu fericită?”, și „Cum faci să fii mereu așa?”.

Nu sunt mereu la maximum, nu sunt mereu veselă și solară. Nici nu aș putea fi și nici nu pretind așa ceva de la mine însâmi.

Simt duioșie pentru cine îmi pune întrebarea asta: oare el (sau ea) ar dori să fie mereu vesel, pozitiv și solar și să aibă întotdeauna o baghetă magică ca să reacționeze la momentele dificile?

De ce nu ne dăm voie să trăim un moment dificil?

De fapt, este absolut normal să trecem cu greutate, câteodată, peste momentele dificile.

Să auzim încontinuu că TREBUIE să reacționam, să nu fim triști, abătuți, jos de moral, semnifică alimentarea ideii că aceste emoții și aceste experiențe interioare sunt de alungat, și chiar poate fi periculos să le trăiești.

Având pretențiile astea de la noi înșine, putem ajunge să ne construim o lume, mai ales la nivel emoțional, fundată mai mult pe fantezii decât pe realitate. Sfârșim prin a fi atât de severi cu noi înșine încât să nu ne dîm voie să ne simțim rău atunci când ceva ne doare cu adevărat.

Este absolut normal să simțim oboseală, tristețe, mânie și impotență când traversăm un moment dificil.

Putem să ni-l acordăm? Poți să ți-l acorzi? Ce obiecții ai despre asta?

Ceea ce aud de la clienți este că le e teamă să rămână blocați în tristețe, si deci, le este frică să cadă în depresie sau au frici legate de relațiile lor unde nu vor să fie percepuți ca ranchiunoși și supărăciosi.

Ne este teamă exact de lucrurile pe care le cunoaștem mai puțin și paradoxul este că, cu cât fugim de anumite emoții, cu atât alimentăm frica noastră de a le trăi. Datorită muncii pe care o fac, de Life Coach, particip la emoțiile celorlati și pot spune că trăirea experiențelor noastre cu sinceritate nu are nici o treabă cu frica noastră de a rămâne victime ale acestor emoții. Să ne simțim în dificultate este OK, nu este un simptom de boală mintală. Să ne dăm voie să simțim emoțiile este primul pas pentru a deveni deschiși în a ne înțelege aceste emoții.

Poate ar fi potrivit să ne întrebăm:

Emoția pe care o simt acum este congruentă cu ceea ce se întâmplă?

Șeful mi-a răspuns aiurea și m-a repezit fără motiv în fața colegilor care au tăcut, de nu ar trebui să mă simt mânios? Dacă m-a lăsat iubita de ce nu ar trebui să mă simt pierdut și trist?

Dacă un prieten nu și-a menținut o promisiune de ce nu ar trebui să mă simt dezamăgit și trist?

Dar, dacă ne dăm seama că rămânem blocați într-o emoție neplacută, prea mult timp, dacă avem un sentiment nepotrivit momentului (de exemplu tristețe prezentă chiar și atunci când trăim alte situații de viață) atunci ar trebui să fim atenți și să reflectăm asupra acestui lucru. Dar asta este o altă poveste.

Înainte de a reacționa, oprește-te și observă-te.

Ideea este nu să facem/să nu facem ceva pentru a ne elibera cât mai repede de emoția neplăcută dar, să ne oprim și să o observâm pentru a o putea înțelege, pentru a întelege ce ni se întâmplă.

De ce anume avem nevoie și cum putem să ne dăm comfort singuri?

De obicei, prima noastră reacție este să trecem în modalitatea de a rezolva problema fără să ne oprim mai întâi să observăm „problema” și să avem grijă de nevoile noastre emoțională. Vrem să controlăm emoțiile noastre și nu să ne apropiem de ele.

Dar, emoțiile sunt aici cu un scop.

Nu sunt aici ca să fie strivite, aruncate, uitate. Vor să fie ascultate. Doar atât.

Gândește-te la un bun prieten care este în dificultate și îți cere ajutorul. Ce ar fi să îi întorci spatele, să îl alungi, să îl strivești?

Cum s-ar simți prietenul tău? Neînțeles și neacceptat.

Când cineva ne povestește o experiență dificilă și dureroasă nu vrea neapărat soluții ci vrea să fie ascultat, înțeles și, în primul rând, vrea să se înțeleagă pe sine.

Reacția impulsivă pentru a da deoparte sau a ataca cu forță ceea ce nu merge cum vrem este un răspuns defensiv și este o reacție fiziologică normală la o situație stresantă și neașteptată. Este o strategie rapidă, automată.

În situațiile cu adevarat periculoase ne apără, este funcțională o astfel de reacție impulsivă. Dar, în alte situații, ridicăm bariere inutile.

Când trecem de la acțiunea imediată de a alunga/strivi la acțiunea de a asculta, ne dăm seama că este tot ceea ce ne trebuie pentru a alege, în mod conștient, cum să răspundem la experiența care ne provoacă sentimentele neplăcute.

Când reușim să intrăm în contact cu noi înșine în timp ce traversăm experiențele vieții, când reușim să stăm în intimitate cu noi înșine, nu avem nevoie să adăugăm altceva.

Când reușim acest lucru, devenim mai amabili cu noi înșine și mai deschiși spre ceilalți pentru că recunoaștem că suntem toți în aceeași barcă și că da, avem de a face cu TOATE emoțiile pentru că suntem ființe omenești și e normal așa.

În spatele fiecărei emoții există oportunitatea de a întâlni o parte din noi, un neajuns care are nevoie să fie ascultat.

Și tu?

Cum te raportezi la momentele dificile? Cum te susții ca să le înfrunți și să le rezolvi? Povestește-mi despre experiența ta: împărtășirea propriilor experiențe este unica modalitate pentru a ne da seama că suntem, cu adevărat, toți în aceeați barcă și nu suntem singuri.

Înscrie-te la newsletter ca să nu pierzi ultimele noutăți despre cursuri, reduceri de preț, idei utile și articole săptămânale.
Și am o surpriză: pregatesc un Audio Curs practic despre cum să recunoști și să îți schimbi convingerile limitative care va fi făcut cadou doar celor care sunt înscriși la newsletter.

despre autor

Felicia J. Ursărescu
Felicia J. Ursărescu

Life Coach, pasionata de creștere și dezvoltare personala. In timpul liber, pictorița.

youtube

top recomandări

Newsletter